Implicarea călugăritelor de la Văratec în activitatea unor aşezăminte sociale şi pedagogice

Pe lângă numeroasele solicitări ale maicilor şi surorilor de la Văratec în diverse misiuni ca surori – infirmiere la spitalele de campanie din tară, în timpul celor două războaie mondiale, regăsim o serie de misiuni încredinţate acestora, în calitate de asistente sociale sau educatoare, în perioada interbelică sau în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Numeroase aşezăminte sociale şi de caritate ori societăţi pedagogice îşi recrutau personalul calificat din rândurile monahiilor, inclusiv al celor de la mănăstirea Văratec.

Aşezăminte sociale

Orfelinatul de la mănăstirea Bistriţa – Neamţ, ce adăpostea circa 80 de copii orfani, solicita în 1922 mănăstirii Văratec o monahie care să îndeplinească funcţia de maică supraveghetoare. Conducerea mănăstirii a rânduit pe monahia Cleopatra Lazu, institutoare timp de 30 de ani, care şi-a luat în primire postul la 11 ianuarie 1923.(1)
La rândul său, „Leagănul Sfânta Ecaterina”, devenit între timp un institut monahal, solicita o monahie care să îndeplinească rolul de supraveghetoare pe o perioadă de trei ani. Deşi Mitropolia a propus-o pe monahia Eliseia Nestor, în cele din urmă a fost aprobată trimiterea monahiei Chesaria Bou, recomandată de stăreţia mănăstirii Văratec.(2)
Alte două monahii de la mănăstirea Văratec, arhimandrita Irina Lecca (fostă stareţă) şi Veronica Constantinescu, au fost detaşate la Căminul orfanilor din Găeşti, județul Dâmboviţa; prima, în calitate de conducătoare, cealaltă ca ajutoare a celei dintâi. Această numire a fost aprobată de Mitropolia Moldovei şi Sucevei, la cererea Consiliului de Patronaj al Operelor Sociale, în data de 27 iulie 1944. (3)
O acţiune de amploare a constituit-o trimiterea unui grup de cinci monahii de către mănăstirea Văratec la Azilul judeţean al săracilor din Lugoj, spre a îndeplini serviciul de îngrijitoare la această instituţie, acţiune ce a avut ioc în perioada 1941-1942. Din corespondenta purtată de conducerea acestui azil şi de forul tutelar, Prefectura judeţului Severin, cu stăreția mănăstirii Văratec, în perioada februarie-iunie 1942, se pot desprinde condiţiile în care s-a desfăşurat această acţiune. Printr-o primă adresă înaintată conducerii mănăstirii Văratec de către Prefectura judeţului Severin la data de 26 februarie 1942(4), se preciza regimul de funcţionare al azilului, precum şi îndatoririle şi drepturile ce reveneau personalului monahal. Astfel, azilul avea două secţii – de bărbaţi şi de femei – însumând un total al pacienţilor de 130 de persoane, a căror asistentă era asigurată de un personal monahal alcătuit din 5 monahii, având în frunte o superioară subordonată şi numită de către administratorii azilului. În sarcina maicilor îngrijitoare reveneau următoarele sarcini: să asigure igiena, hrana şi tratamentul pacienţilor imobilizaţi la pat; să asigure curăţirea zilnică a sălilor, a obiectelor şi mobilierului aflat în dotarea acestora, a aşternuturilor, precum şi deparazitarea săptămânală a sălilor, paturilor şi lenjeriei; să distribuie pacienţilor hrana zilnică, asigurând spălarea veselei sau menţinerea ei curată; să asigure îmbăierea şi deparazitarea noilor internaţi; să gestioneze distribuirea schimburilor de haine curate, colectarea celor murdare şi predarea lor la spălătoria azilului; să supravegheze spălarea şi călcarea hainelor şi aşternuturilor; să asigure întreţinerea hainelor şi încălţămintei pacienţilor, predându-le pe cele uzate ori rupte la croitoria, respectiv, cizmăria azilului; să asigure distribuirea medicamentelor celor bolnavi, semnalând cazurile grave, pentru internarea lor în spital; să menţină ordinea printre pacienţi; să se îngrijească de muribunzi, anunţând preotul şi aprinzând lumânarea; să asigure tura de noapte; să rămână permanent de serviciu minim două maici; să trăiască în bună înţelegere între ele. (5). În schimbul serviciilor prestate, maicile îngrijitoare beneficiau de cazare, masă şi îmbrăcăminte de lucru, precum şi de un salariu de 1850 lei de persoană pe lună.
Deoarece prima adresă nu a avut rezultatul scontat, mănăstirea invocând insuficienta personalului calificat datorită solicitărilor „Crucii Roşii”, conducerea azilului a trimis o a doua adresă stăreţiei mănăstirii în care era reînnoită cererea formulată în adresa precedentă, incluzându-se şi o motivaţie suplimentară, de ordin umanitar şi patriotic. (6)
În cele din urmă, stăreția mănăstirii Văratec a aprobat trimiterea a 4 monahii în serviciul azilului, iar conducerea acestuia a revenit cu o adresă în care solicita trimiterea numai a trei dintre cele patru selecţionate, menţionând condiţiile călătoriei (achitată integral de către administraţia azilului), bagajele şi actele necesare celor trei maici. (7) Cele trei monahii au ajuns la destinaţie la data de 27 mai 1942, luându-şi serviciile în primire în data de 1 iunie, conducerea azilului adresând mănăstirii mulţumiri în acest sens.(8)

Aşezăminte pedagogice

Numeroase călugăriţe de la mănăstirea Văratec, având şi pregătire pedagogică (religioasă, muzicală, etc.) au fost solicitate înainte şi după Primul Război Mondial să îndeplinească funcţia de pedagog sau educatoare la diverse instituţii educative sau caritabile din ţară.
La cererea „Institutului de fete al Societăţii femeilor române” din Iaşi, din septembrie 1913, care solicita câteva monahii pentru nevoile institutului, Mitropolia recomanda trimiterea a trei maici – Antuza Iacob, Maria Beu şi Elena Avadanei – în divergenţă cu conducerea mănăstirii, care considera mai potrivită trimiterea monahiilor Tomaida Hreniuc, Ecaterina Statachiu, Ermionia Ionescu, Evghenia Cărăuşu (cu apelativul „foarte vrednică”) şi Adriana Lepădatu (rămasă acasă, în urma îmbolnăvirii sale) şi care a reuşit să-şi impună în cele din urmă punctul de vedere.(9) Tot în Iaşi, directoarea şcolii „Reuniunea femeilor române” solicita pentru necesităţile institutului, o monahie şi o soră cu aptitudini muzicale care, în paralel cu îndeplinirea serviciului de institutoare, să poată urma şi cursuri de muzică vocală la acea şcoală.(10)
Două monahii, Olimpiada Lehciuc şi Mina Anghelea au funcţionat ca educatoare la Şcoala profesională de fete de gradul I-II din Cluj, pentru anul școlar 1927/1928. Iar monahia Evlampia Borș („pricepută și ca infirmieră”) a îndeplinit funcția de pedagog la Școala profesională de fete din Târgu Jiu, în același an școlar. (11)
O altă instituție pedagogică din Iași, și anume Institutul de educație al fiicelor de ofițeri „Regina Maria”, secțiunea Fundației „Regele Ferdinand I”, solicita Mitropoliei, prin adresa nr.4836/1942, trimiterea unui personal monahal de la mănăstirile Văratec și Agapia, care să activeze la gospodăria institutului, pe perioada anului școlar. Fundația se obliga să le asigure acestor monahii un salariu generos, precum și condiții de cazare și masă. (12)
La orfelinatul de fete din Bacău, ce urma a se înființa pentru educarea orfanelor ostașilor căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial, se solicita trimiterea a două monahii din mănăstirea Văratic, pentru educarea religioasă a acestora. Odată înaintată stăreției mănăstirii, înștiințarea respectivă din partea Mitropoliei (13) Consiliul de patronaj al operelor sociale – Comitetul judeţean Bacău, serviciul administrativ – cerea conducerii mănăstirii să precizeze numele monahiilor propuse, data când se vor putea prezenta la post, precum şi pretenţiile de salarizare.(14) Cunoaştem numele celor două monahii din statele personale anexate acestui dosar: sora Elena Dogaru şi maica Nicanora Checheriță. (15)

Aşezăminte de caritate

Călugăritele de la Văratec erau solicitate şi la unele instituţii de caritate, din Bucureşti sau din alte oraşe ale țării. Astfel, Institutul surorilor de caritate „Regina Elisabeta” din Bucureşti o invita pe sora Antonina Popovici, venită de la Agafton, absolventă a 5 clase primare şi considerată o „soră cultă”, să activeze în cadrul institutului.(16) 0 altă cerere, rămasă neonorată însă, venea din partea Societăţii naţionale a femeilor române din Bacău care, în 1921, dorea să înfiinţeze un cămin pentru primirea şi educarea fetelor venite în acel oraş, de la sate, spre a urma cursurile unor şcoli de stat sau particulare. Adresându-se mănăstirii Văratec, conducerea societăţii solicita pe monahiile Veronica Petru şi Elena Hanganu, care fiind deja repartizate, nu au putut răspunde apelului.(17)

Orfelinate la mănăstirea Văratec

Un capitol important al operei de asistentă socială la mănăstirea Văratec îl constituie înfiinţarea unor orfelinate de fete, destinate îndeosebi primirii orfanelor din război, în perioada celor două conflagraţii mondiale. Aceste orfelinate se ocupau de îngrijirea şi educaţia unui număr variabil de tinere fete (de la 50 la 400), fiind întreţinute cu ajutorul unor donaţii venite din partea credincioşilor, a

stăreţiei ori a unor societăţi de binefacere, al unor subvenţii provenite de la unele instituţii ale statului, precum şi din activităţile depuse de acestea la atelierele mănăstirii. O parte dintre aceste orfane, odată cu vârsta majoratului, optau pentru viaţa monahală, fiind integrate în rândurile soborului.

(1) Cf. Diac. I. Ivan, op. cit., p. 150.
(2) Cf. Ibidem, p. 149.
(3) A se vedea adresa MMS către MV nr. 5100/27 iulie 1944, în AMV.
(4) Adresa Prefecturii judeţului Severin, Serviciul financiar, către MV nr. 4474/26 februarie 1942, în AMV.
(5) Este citat în această adresă cazul celor două monahii de la Văratec, care activau deja în serviciul azilului – Teodora Cristea şi Eufrosina Constantinescu – şi care „trăiesc în continue certuri şi neînţelegeri personale”. Situaţia devenind tensionată, la cererea monahiei Teodora Cristea, conducerea azilului solicita stăreţiei mănăstirii Văratec înlocuirea maicii Eufrosina Constantinescu cu o alta (vezi adresa Azilului judeţean al săracilor Lugoj către MV nr. 133/21 aprilie 1942, în AMV), mănăstirea propunând-o în acest sens pe monahia Elena Boacăş (vezi adresa Azilului judeţean al săracilor Lugoj către MV nr. 133/21 aprilie 1942 – intrarea nr. 237/ 1942, în AMV). Dar probabil aplanarea conflictului între mai sus-numitele monahii a determinat conducerea azilului să revină asupra cererii adresate în adresa din 21 aprilie 1942, cerând doar trimiterea numărului convenit iniţial de trei monahii (vezi adresa Azilului judeţean al săracilor Lugoj către MV nr. 147/19 mai 1942, în AMV).
(6) Adresa Azilului judeţean al săracilor Lugoj către MV nr. 133/21 aprilie 1942, în AMV. În această adresă se menţionează că „pe lângă faptul că îngrijirea şi ajutorarea bătrânilor şi neputincioşilor (…) constituie un act cu adevărat creştinesc, dar mai ajutaţi şi la împlinirea năzuinţelor Prefecturii Severin şi ale noastre de a avea în serviciul instituţional numai elemente care cu adevărat simt şi acţionează ca buni români”.
(7) Vezi adresa Azilului judeţean al săracilor Lugoj către MV nr. 147/19 mai 1942, în AMV. Trimiterea monahiilor fusese anunţată conducerii azilului printr-o adresă a MV către aceasta, cu nr. 313 din 4 mai 1942. Numele celor trei monahii trimise erau: Safta Bâda, Maria Toderică şi Tamara Bragă.
(8) Vezi adresa Azilului judeţean al săracilor Lugoj către MV nr. 147/8 iunie 1942, în AMV.
(9) Cf. Diac. I. Ivan, op. cit, p. 149.
(10) Cf. Ibidem, p. 149.
(11) Cf. Ibidem, p. 149.
(12) A se vedea adresa MMs către MV nr.10450/3 noiembrie 1942, în AMV.
(13) Adresa MMS către MV nr.12438/2 noiembrie 1943, în AMV.
(14) Adresa nr. 6707/3 decembrie 1943, în AMV.
(15) Ele se găsesc în acest dosar, în AMV. Despre sora Elena Dogaru reţinem următoarele lucruri: născută m 24 octombrie 1914, în comuna Crăcăoani, județul Neamţ; studii – curs primar, şcoala de cântăreţe şi pregătire monastică; funcţii: cântăreaţă şi coristă la mănăstirea Văratec din 1920, iar despre monahia Nicanora Checheriţă: născută în 28 februarie 1894, în comuna Răpciune, judeţul Neamţ, călugărită în 26 iunie 1914, studii – curs primar (adulte), şcoala de cântăreţe şi pregătire monastică; funcţii – soră de caritate în timpul Primului Război Mondial, coristă la mănăstirea Văratec din 1920.
(15) Cf. Diac. I. Ivan, op. cit., p. 149.
(16) Cf. Ibidem, p. 150.

stavrofora Iosefina Giosanu – Duhovnicie-filantropie la Mănăstirea Văratic – tradiţie, continuitate şi înnoire

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s